Markeri osoşi

Cunoscut si ca:
Denumire oficială:
Teste Înrudite:

Ce sunt markerii osoşi?

Markeri osoşi sunt teste de sânge şi urină, care detectează produsele procesului de remodelare osoasă, pentru a determina dacă rata de resorbţie şi/sau formare osoasă este anormal de mare, sugerând o potenţială afecţiune a oaselor. Markerii pot fi folosiţi pentru a ajuta la determinarea riscului unei persoane de a face fracturi de oase şi pentru a monitoriza tratamentul medicamentos pentru pacienţii care primesc tratament pentru tulburări osoase, inclusiv pentru osteoporoză.

Osul este un ţesut viu, în creştere, care se reînoieşte într-un ritm de aproximativ 10% pe an. Acesta este alcătuit în mare parte din cloagen de tipul I, o reţea de proteine care îi conferă rezistenţa la tracţiune şi structură, şi din fosfat de calciu, un complex mineralizat care întăreşte structura scheletală. Această combinaţie de colagen şi de calciu dă oaselor duritatea, şi totuşi oasele sunt suficient de flexibile pentru a suporta greutatea şi pentru a rezista la tensiune. Mai mult de 99% din calciu organismului este conţinut de oase şi dinţi. Restul de 1% se găseşte în sânge.

De-a lungul vieţii unei persoane, osul vechi este constant eliminat (procesul de resorbţie), şi înlocuit cu ţesut osos nou (procesul de formare) pentru a menţine o structura osoasă sănătoasă. În timpul resorbţiei osoase, celule numite osteoclaste dizolvă cantităţi mici de os, în timp ce enzimele dizolvă reţeaua de proteine. Formarea ţesuturilor osoase este iniţiată de celule numite osteoblaste. Ele secretă o varietate de compuşi care ajută la formarea unei noi reţele de proteine, care este apoi mineralizată cu calciu şi fosfat pentru a produce ţesut osos nou. Acest proces continuu de remodelare osoasă are loc la scară microscopică în întreg organismul, pentru a menţine oasele vii şi robuste.

În timpul copilăriei timpurii şi în anii adolescentei, ţesut osos nou este produs mai rapid decât este eliminat cel vechi. Ca urmare, oasele devin mai mari, mai grele şi mai dense. Formarea de ţesut osos este un proces care se produce mai accelerat decât cel de reabsorbţie osoasă până când organismul ajunge la masa osoasă maximă (densitatea şi rezistenţa maximă a oaselor), adică la vârste cuprinse între 25 şi 30 de ani. După această perioadă de vârf, resorbţia osoasă se produce mai rapid decât procesul de formare osoasă, ceea ce duce la pierderea de masă osoasă netă. Pierderea de masă osoasă este mai rapidă la femei, în primii ani după menopauză, dar continuă în anii post-menopauza. La bărbaţi, nu apar pierderi apreciabile de masă osoasă, de obicei, până la 70-75 de ani.


Last modify: 05.02.2012

This website is certified by Health On the Net Foundation. Click to verify. Acest site va fi evaluat, în perioada imediat următoare lansării sale, de către organizaţia neguvernamentală Health On The Net, pentru a verifica respectarea principiilor ce garantează calitatea şi exactitatea informaţiilor medicale publicate aici, şi pentru certificarea sa. Detalii puteţi afla accesând   HONcode standard for trustworthy health verificaţi aici