D-dimer

Cunoscut si ca: Fragment D–dimer, Fragmente de degradare ale fibrinei
Denumire oficială: D-dimer
Teste Înrudite:

Ce anume se testeaza?

D-dimer este unul dintre fragmentele de proteine care apar atunci când un cheag de sânge se dizolvă în organism. Imediat ce venă sau o arteră este vătămată şi începe să sângereze, organismul activează o serie de paşi şi factori de coagulare (proces denumit "cascada de coagulare"), pentru a limita sângerarea şi a crea un cheag de sânge care să astupe leziunea prin care curge sângele. In timpul acestui proces, rezultă fâşii dintr-o proteină denumită fibrină. Aceste fâşii se împletesc aleator şi formează o şesătură de fibrină, care, împreună cu trombocitele, ajută la menţinerea cheagului pe locul rănii, până când aceasta se vindecă. 

După ce zona afectată a avut suficient timp să se vindece, iar cheagul nu mai este necesar, organismul foloseşte o proteină denumită plasmină, pentru a descompune cheagul (trombus-ul) în fragmente mici, astfel încât să poată fi îndepărtat. Fragmentele de cheag rezultate din procesul de dezintegrare sunt numite produse de degradare a fibrinei (PDF). Unul dintre produsele PDFproduse D-dimer, care constă din fragmente, de mărimi diferite, de fibrină interconectate. D-dimer este detectabil în sânge, şi este produs numai după ce un cheag existent este pe punctul de a fi descompus. Dacă în organism există un proces semnificativ de producere şi descompunere a cheagurilor, nivelul D-dimer în sânge creşte, astfel că medicul Dv. va comanda testul pentru D-domer, pentru a afla cauza care a declanşat procesul mărit de coagulare.

Pentru persoanele aflate la risc scăzut sau mediu de tromboză şi/sau trombo-embolie, utilitatea testului D-dimer constă în valoarea sa predictivă negativă atunci când este efectuat în serviciile de urgenţă ale spitalelor. Aceasta înseamnă că un rezultat negativ la testul D-dimer indică faptul că este foarte puţin probabil să fie prezent un cheg în organims. Cu toate acestea, un rezultat pozitiv al acestui test nu poate indica cu precizie existenţa unui cheag, ci doar faptul că este necesară efecturea de teste suplimentare.

Există câţiva factori şi afecţiuni asociate formarea inadecvată de cheaguri de sânge în organism. Unul dintre factorii cel mai des întâlniţi este TVP (Tromboza Venoasă Profundă) care determină formarea cheagurilor de sange în cele mai profunde vene ale corpului, cel mai frecvent în venele picioarelor. Aceste cheaguri pot creşte foarte mult şi blochează circulaţia sângelui în picioare, cauzând inflamaţie, durere şi leziuni ale ţesuturilor. Este posibil ca o bucată din cheag să se desprindă şi să fie purtată de fluxul sangui către alte zone ale organismului. Această bucată de cheag, numită şi embolus, poate ajunge în plămâni, unde va provoca un embolism pulmonar (EP) adică un cheagul de sâge în plămâni.

Cu toate că, cel mai adesea cheagurile se formează în venele de la picioare, ele pot apărea, de asemenea, în alte zone; de exemplu, cheagurile din arterele coronare cauzează infarctul miocardic (atac de cord). Se pot forma cheaguri de asemenea, în ţesutul care captuşeşte inima sau valvele acesteia, în special atunci când inima bate neregulat (fibrilaţie atrială) sau atunci când valvele sunt deteriorate. Cheaguri se pot forma, de asemenea, în arterele mari, ca urmare a îngustării şi distrugerilor cauzate de către ateroscleroză. Bucăţile de cheag desprinse pot provoca un embolus care blochează o arteră dintr-un alt organ, cum ar fi creierul (determinând un accident vascular cerebral) sau rinichii. Măsurarea D-dimer poate fi folosit pentru a ajuta la detectarea cheagurilor de sânge în oricare dintre aceste organe şi ţesuturi.

Testul D-dimer poate fi comandat împreună cu alte teste, pentru a ajuta la diagnosticarea CID (Coagulare Intravasculară Diseminată). CID este o afecţiune acută complexă, care pune viaţa în pericol, şi care poate apărea într-o varietate de situaţii inclusiv: anumite proceduri chirurgicale, şoc septic, muşcături de şerpi otravitori, o afecţiune a ficatului, şi postpartum (dupa nasterea unui copil). În cazul CID, factorii de coagulare sunt activaţi şi apoi folosiţi în întreg organismul. Acest proces cauzează apariţia a numeroase cheaguri de sânge şi, în acelasi timp, face ca pacientul să fie vulnerabil la sangerare excesivă.După ce afecţinea care a declanşat procesul de coagulare a fost rezolvată, se introduc măsuri pentru a sprijini organismul pacientul să eliminea cheagurile.

Cum se recolteaza proba pentru testare?

Este nevoie de o probă de sânge venos, care se recoltează prin introducerea unui ac de seringă într-o venă a braţului.

NOTĂ: dacă analizele medicale vă creează o stare de îngrijorare sau de jenă, este util să citiţi unul sau mai multe dintre articolele următoare: Cum să facem faţă durerii, disconfortului şi anxietăţii în timpul analizelor, Câteva ponturi despre analizele de sânge, Cum să ajutăm copii să suporte mai uşor analizele medicale, şi Cum să-i ajutăm pe bătrâni să suporte mai uşor analizele medicale.

Într-un alt articol, intitulat Urmăreşte-ţi analizaproba, puteţi găsi imagini cu modului în care se colectează şi procesează probele de sânge şi probele din gât pentru cultură.

Este necesară o pregătire prealabilă?

Nu este necesară niciun fel de pregătire.


Last modify: 02.10.2012

This website is certified by Health On the Net Foundation. Click to verify. Acest site va fi evaluat, în perioada imediat următoare lansării sale, de către organizaţia neguvernamentală Health On The Net, pentru a verifica respectarea principiilor ce garantează calitatea şi exactitatea informaţiilor medicale publicate aici, şi pentru certificarea sa. Detalii puteţi afla accesând   HONcode standard for trustworthy health verificaţi aici