Frotiu sanguin

Cunoscut si ca: Frotiu de sânge periferic; Numărătoare diferenţiată manuală; Morfologia hematiilor
Denumire oficială: Frotiu de sânge periferic
Teste Înrudite: Hemoleucograma completă (CBC), Formula leucocitară, Variante de Hemoglobină, RBC, WBC, Platelet Count, Reticulocyte Count

La ce foloseşte

Un frotiu din sânge periferic a fost efectuat pentru fiecare persoană căreia i s-a făcut o hemogramă completă (CBC). Cu ajutorul instrumentelor automate de numărare a celulelor din sânge utilizate în prezent, se realizează şi numărătoarea diferenţiată automată. Cu toate acestea, dacă se suspectează prezenţa unor celule albe, roşii sau trombocite, un frotiu de sânge examinate de către un ochiul antrenat al uni specialist este, în continuare, cea mai bună metodă pentru evaluarea şi identificarea certă a celulelor imature sau anormale.

Exista multe boli, tulburări şi deficienţe care pot avea un efect asupra numărului şi tipului de celule sanguine produse, asupra funcţiei şi duratei lor de viaţă. Deşi, de obicei, doar celulele normale mature sunt eliberate în sânge, diverse circumstanţe pot forţa măduva osoasă să elibereze celule imature şi/sau malformate, în circulaţia sanguină. Atunci când un număr semnificativ de celule anormale sunt prezente, ele pot indica prezenţa unei afecţiuni şi îl determină pe medic să solicite efectuarea de teste suplimentare.

Când este solicitat?

Frotiul sanguin este în primul rând necesar pentru a evalua populaţiile de celule din sânge atunci când numărătoarea diferenţiată efectuată cu un dispozitiv automat pentru celule sanguine, indică prezenţa de celule anormale sau imature. Dea semenea, frotiul sanguin poate fi efectuat atunci când un medic suspectează o afecţiune, boală sau tulburare care afectează producţia de celule sanguine, cum ar fi o anemie, o producţie redusă sau producerea de celule anormale de către măduva osoasă, sau o accelerare a distrugerii celulelor. Frotiul poate fi solicitat şi atunci când un pacient este tratat sau supravegheat pentru o boală ce are legătură cu celulele sanguine.

Ce semnificaţie are rezultatul testului?

Rezultatele frotiului sanguin nu au întotdeauna valoare ca diagnostic în sine şi adesea indică prezenţa unei afecţiuni şi severitatea acesteia, şi sugerează necesitatea de a efectua teste diagnostice suplimentare. Printre concluziile examinării frotiu de sânge putem enumera:

Celule roşii (RBC) 

Celulele roşii mature din sânge sunt uniforme ca dimensiune (7 µM) şi nu au un nucleu, aşa cum au cele mai multe alte celule. Ele sunt rotunde şi aplatizate ca o gogoaşă, cu o depresiune în mijloc (biconcave). Datorită hemoglobinei din interiorul celulelor roşii, acestea au culoare de la roz la roşu, cu un centru palid, pătat.

Atunci când aspectul celulelor roşii este normal, ele sunt adesea raportate ca fiind normocrome şi normocitice.

Deşi nu fiecare celulă roşie va fi perfectă, orice cantitate semnificativă de celule care sunt diferite în formă sau mărime, poate indica prezenţa unei boli.

Printre afecţiunile ce pot afecta celulele roşii se numără:

  • Anemia
  • Hemoglobina variantă, inclusiv celulele siclemice şi talasemia
  • Dezordini mieloproliferative
  • Afecţiuni ale măduvei spinării

Pe frotiul sanguin pot fi observate una sau mai multe anomalii ale celulelor roşii. Iată doar două exemple:

  • Anizocitoza - dimensiuni variabile de celule roşii, ceea ce poate indica prezenţa anemiei; eritrocitele mai mici de 7 µM sunt denumite în continuare microcite, iar cele mari de 7 µM sunt denumite macrocite.
  • Poikilocitoza – forme diferite ale celulelor roşii, putând include echinocite, acantocite, eliptocite, keratocite, sferocite, ovalocite, stomatocite, drepanocite (siclemice, în formă de seceră), celulele lacrimă, şi shistocite (fragmente de hematie).

Mai multe informaţii despre celulele roşii

Celule albe (WBC)

Ca parte a evaluării unui frotiu sanguin,se efectuează o numărătoare manuală a celulelor albe. De obicei, se observă cel puţin 100 celule albe, se numără şi clasifică, în funcţie de tipul lor, apoi se calculează procentul de celule din fiecare tip. În plus, se notează morfologia (aspectul) acestor celule şi stadiul lor de dezvoltare. Celulele albe din sânge au un nucleu înconjurat de citoplasma. Toate celulele albe sunt derivate din celule stem din măduva osoasă. În măduva osoasă, ele se diferenţiază în două grupe: celule mielocite şi celule limfoide. Aceste două grupe de celule se maturizează apoi formând cinci tipuri distincte de celule albe.

Celulele albe care au granule în citoplasmă mai sunt denumite şi „granulocite” şi includ:

  • Neutrofile (10-18 µm) - celulele care au citoplasma cu granule de culoare roz sau mov. Ele constituie majoritatea celulelor albe dintr-un organism adult sănătos şi sunt implicate în apărarea împotriva infecţiilor.
  • Eozinofile (10-15 µM) sunt uşor de recunoscut în frotiurile colorate, prin granulele mari, de culoare roşu-portocaliu. În general reduse ca număr (1-3%), eozinofilele îşi sporesc adesea numărul la persoanele cu alergii şi infecţii parazitare.
  • Bazofile (10-15 µm) au granule de dimensiuni mari şi culoare neagră, şi sunt tipul de celule albe cel mai rar observat (1%).

Celulele albe fără granule includ:

  • Monocitele sunt, de obicei, cele mai mari celule albe (12-20 µM) şi sunt adesea denumite „celule hoitar” (fagocite, care se hrănesc cu materie moartă). Ele pot ingera particule, cum ar fi resturile celulare, bacterii, sau alte particule insolubile.
  • Limfocitele au dimensiuni mai reduse (10-12 µM), au citoplasmă omogenă şi un nucleu neted, rotund. Un anumit tip de limfocită, celula-B, este responsabil pentru producerea de anticorpi (imunoglobuline).

Numeroase boli şi afecţiuni pot afecta numărul absolut sau relativ al celulelor albe ce apar pe un frotiu sanguin. Ca exemple de afecţiuni, enumerăm:

  • Infecţii şi/sau inflamaţii - pot creşte anumite tipuri de celule albe
  • Tulburări ale măduvei osoase - în funcţie de condiţii, poate creşte sau scădea numărul absolut sau relativ al celulelor albe
  • Alergiile – pot afecta numărul eozinofilelor
  • Cancerul sau tulburările mieloproliferative – celulele albe imature din sânge, cum ar fi blaştii, pote fi observate pe frotiu sanguin; blaştii se găsesc, în mod normal, în măduva osoasă, acolo unde sunt produse şi se maturizează celulele albe, înainte de a fi eliberate în sânge. Dacă blaştii sunt identificaţi pe frotiul sanguin, aceasta pot indica o boală gravă, cum ar fi o tulburare mieloproliferativă sau chiar leucemie.

Mai multe informaţii despre celulele albe

Trombocite

Acestea sunt fragmente de celule care derivă din celulele mari ale măduvei osoase denumite megacariocite. După ce sunt eliberate din măduva osoasă, ele apar ca fragmente în sângele periferic. Atunci când există leziuni ale vaselor de sânge sau alte hemoragii, trombocitele devin active şi încep să se strângă în grupuri pentru a forma agregatele, care sunt baza cheagului de sânge. Pentru a putea controla hemoragia, trebuie să existe un număr suficient de trombocite. În cazul în care există prea puţine trombocite, sau dacă acestea nu funcţionează în mod corespunzător, capacitatea de a forma cheagul este diminuată şi aceasta poate crea situaţii care pun în pericol viaţa. La unele persoane, există o producţie excesivă de trombocite, ceea ce poate duce la dereglări ale fluxului sanguin, crescând riscul de a face un cheag de sânge periculos. Aceste persoane pot, de asemenea, să aibă sângerări, deoarece multe din trombocite suplimentare pot fi defecte, chiar dacă au aspect normal.

Numărătoarea trombocitelor este efectuată, de obicei, ca parte a numărătorii complete. Numărul anormal de scăzut sau prea mare de trombocite poate fi studiat în continuare prin realizarea unui frotiu de sânge periferic, pentru a vizualiza direct orice anomalii ale formei sau mărimii trombocitelor. De exemplu, trombocitele mari sau cele gigantice pot fi văzute în tulburările mieloproliferative sau în trombocitopenia imună, o afecţiune în care sistemul imunitar produce anticorpi îndreptaţi în mod aberant împotriva trombocitelor.

Mai este ceva ce ar trebui să ştiu?

Câteva exemple de situaţii sau afecţiuni care pot afecta sau invalida rezultatele unui frotiu sanguin includ:

  • Pacientul a primit recent o transfuzie de sânge
  • Pacient are niveluri ridicate de proteine
  • Proba de sânge s-a închegat
  • Proba de sânge a fost recoltată într-un tub inadecvat sau nu s-a recoltat suficient sânge
  • Frotiu pregătit sau colorat incorect

Last modify: 21.11.2012

This website is certified by Health On the Net Foundation. Click to verify. Acest site va fi evaluat, în perioada imediat următoare lansării sale, de către organizaţia neguvernamentală Health On The Net, pentru a verifica respectarea principiilor ce garantează calitatea şi exactitatea informaţiilor medicale publicate aici, şi pentru certificarea sa. Detalii puteţi afla accesând   HONcode standard for trustworthy health verificaţi aici