Anticorpi antinucleari

Cunoscut si ca: Anticorpi antinucleari; Anticorpi antinucleari fluorescenţi; FANA
Denumire oficială: Anticorpi antinucleari
Teste Înrudite: Autoantibodies

La ce foloseşte

Testul ANA este efectuat pentru a ajuta la identificarea bolilor autoimune şi este cel mai adesea folosit ca unul dintre testele necesare pentru a diagnostica lupusul eritematos sistemic (LES). In funcţie de simptomele persoanei şi diagnosticul suspectat, ANA poate fi comandat împreună cu unul sau mai multe teste pentru autoanticorpi. Pot fi efectuate şi alte teste de laborator asociate cu prezenţa inflamaţiei, cum ar fi viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) şi/sau proteina C reactivă (CRP). Testul ANA poate fi urmat de teste suplimentare care sunt considerate subseturi ale acestuia, şi care sunt folosite în combinaţie cu istoricul clinic al persoanei pentru a ajuta la excluderea probabilităţii existenţei altor boli autoimune.

Când se recomandă?

Testul ANA este solicitat atunci când cineva prezintă semne şi simptome care sunt asociate cu LES sau altă tulburare autoimună. Acesta poate fi, de asemenea, comandat atunci când o persoană a fost diagnosticat cu o tulburare autoimună, iar medicul bănuieşte că a apărut o altă boală autoimună. Persoanele cu tulburări autoimune pot avea o mare varietate de simptome, cum ar fi febră, dureri articulare, oboseala şi/sau erupţii inexplicabile care se pot modifica în timp.

Ce semnificaţie are rezultatul testului?

Testele ANA sunt efectuate folosind determinări diferite (microscopie cu imuno-fluorescenţă indirectă, ELISA), iar rezultatele sunt raportate sub formă de titru, de multe ori cu un anumit model al imuno-fluroscenţă (atunci când este pozitiv). Titrurile cu valori reduse sunt considerate negative, în timp ce titrurile crescut, cum ar fi 1:320, sunt pozitive, indicând o concentraţie crescută de anticorpi antinucleari.

ANA apare în imuno-fluorescenţa indirectă, ca modele fluorescente în interiorul celulelor aflate pe un diapozitiv care este studiat apoi la microscop. Diferitele modele observate au fost asociate cu o varietate de boli autoimune, deşi pot să apară unele suprapuneri. Printre modelele cele mai comune, putem enumera:

  • Omogene (difuze) - asociate cu LES şi cu boala mixtă de ţesut conjunctiv;
  • Dispersate - asociate cu LES, sindromul Sjogren, sclerodermia, polimiozita, artrita reumatoidă, şi boală mixtă de ţesut conjunctiv;
  • Nucleolar - asociate cu sclerodermia şi model polimiozită
  • Periferic (centromer) - asociate cu sclerodermia şi CREST (calcinoza, sindromul Raynaud, dismotilitaea esofagiană, sclerodactilie, telangiectazie)

Un exemplu de rezultat pozitiv ar putea fi: „pozitiv la diluţie 1:320, cu model omogen”

Un rezultat pozitiv la testul ANA poate sugera o boala autoimună, dar sunt necesare teste suplimentare specifice pentru a ajuta la stabilirea unui diagnostic final. Rezultatele testului ANA pot fi pozitive la persoane care nu au o boală autoimună cunoscută. Deşi aceste cazuri nu sunt obişnuite, frecvenţa rezultatelor fals pozitive creşte pe măsură ce oamenii îmbătrânesc.

De asemenea, ANA poate deveni pozitiv înainte de apariţia semnelor şi simptomelor unei boli autoimune, aşa că la persoanele asimptomatice, procesul de diagnosticare pozitivă a ANA poate fi îndelungat. Cele mai multe rezultate pozitive ANA nu au o semnificaţie clinică foarte clară, astfel încât medicii trebuie să-şi liniştească pacienţii, dar, de asemenea, trebuie să fie în continuare vigilenţi şi să observe apariţia de semne şi simptome care pot sugera o boală autoimună.

Aproximativ 95% din cei cu LES au rezultat pozitiv la testul ANA. Dacă cineva are, de asemenea, simptomele LES, cum ar fi artrita, erupţie şi trombocitopenie autoimună, atunci, probabil, acea persoană are LES. În astfel de cazuri, un rezultat pozitiv la ANA poate fi util pentru a susţine diagnosticul de LES. Se pot efectua, în continuare, două subseturi de teste pentru anumite tipuri de autoanticorpi, cum ar fi anti-dsDNA şi anti-SM (de multe ori ca parte a unui panel ENA), pentru a ajuta la confirmarea supoziţiei că este vorba de SLE.

Un rezultat ANA pozitiv poate însemna, de asemenea, că persoana are lupus indus de medicamente. Această afecţiune este asociată cu dezvoltarea de autoanticorpi ai histonelor, care sunt proteine în solubile în apă bogate în aminoacizii lizină şi arginină. Un test anti-histone poate fi efectuat pentru a susţine diagnosticului de lupus indus de consumul de medicamente.

Alte afecţiuni în care rezultatul testului ANA poate fi pozitiv, sunt:

  • Sindromul Sjögren: între 40% şi 70% dintre cei cu aceasta boală au un rezultat pozitiv la testul ANA. În timp ce această constatare susţine diagnosticul, un rezultat negativ nu-l exclude. Medicul poate să solicite testarea a două sub-seturi ANA: Anti-SS-A (Ro) şi anti-SS-B (La). Aproximativ 90% sau mai mult dintre persoanele cu sindrom Sjögren au autoanticorpi SSA.
  • Sclerodermie’a (scleroză sistemică): Aproximativ 60% la 90% dintre cei cu sclerodermie au rezultat pozitiv ANA. La persoanele care ar putea avea această condiţie, testele pe subseturile ANA pot ajuta la distingerea între două forme ale bolii, cea limitată comparativ cu cea difuză. Forma difuză este mult mai severă. Forma limitată este cel mai strâns asociată cu modelul anticentrometric de colorare ANA (şi testul anticentromere), în timp ce forma difuză este asociat cu autoanticorpi la anti-SCL-70.

Un rezultat pozitiv al testului ANA poate apărea, de asemenea, la persoanele cu boala Raynaud, artrita reumatoida, dermatomiozita sau polymyosis, boală mixtă de ţesut conjunctiv, precum şi alte condiţii autoimune. Pentru mai multe informaţii cu privire la aceste afecţiuni, vizitaţi pagina Asociaţia Americană a pacienţilor cu boli autoimune.

Medicul trebuie să se bazeze pe rezultatele testului, pe simptomele clinice şi pe istoricul clinic al persoanei pentru a pune diagnosticul. Deoarece simptomele pot apărea şi dispărea, poate dura luni sau ani pentru a demonstra un model care ar putea sugera prezenţa LES sau a oricăreia dintre celelalte boli autoimune.

Un rezultat negativ al testului ANA face foarte improbabilă prezenţa lupusului eritematos sistemuc (LES). De obicei nu este necesar să se repete imediat testul ANA dacă rezultatul a fost negativ, dar, din cauza naturii episodice de boli autoimune, este utilă repetarea testului ANA supă o perioadă de timp, dacă simptomele persistă.

Cu excepţia unor cazuri foarte rare, nu mai este necesară testarea subseturilor de anticorpi, în cazul în care o persoană a avut un rezultat ANA negativ.

Mai este ceva ce ar trebui să ştiu?

O serie de medicamente, alături de unele infecţii (cum ar fi hepatita cronică nevirală, ciroza biliară primară), precum alte afecţiuni menţionate mai sus, pot genera un rezultat fals pozitiv pentru testul ANA.

Aproximativ 3% - 5% dintre indivizii din rasa caucaziană pot avea rezultat pozitiv la testul ANA şi se poate ajunge până la 10% - 37% dintre persoanele sănătoase, cu vârsta de peste 65 de ani.

O serie de medicamente pot induce o afecţiune care include simptomele LES, afecţiune numită lupus de cauză medicamentoasă. În cazul în care tratamentul cu respectivele medicamentele este oprit, simptomele dispar, de obicei. Deşi multe medicamente au fost raportate ca provocând lupusul medicamentos, cele mai îndeaproape asociate cu acest sindrom includ: hidralazina, izoniazida, procainamida şi câteva dintre anticonvulsivele.

Deşi unele laboratoare poate folosi imunodozarea pentru a testa ANA, testul indirect cu anticorpi fluorescenţi (IFA) este în continuare considerat standardul de aur. Adesea, laboratoare efectuează testele de screening folosind imunodozarea, şi confirmă rezultatele pozitive sau neclare utilizând IFA.


Last modify: 10.10.2012

This website is certified by Health On the Net Foundation. Click to verify. Acest site va fi evaluat, în perioada imediat următoare lansării sale, de către organizaţia neguvernamentală Health On The Net, pentru a verifica respectarea principiilor ce garantează calitatea şi exactitatea informaţiilor medicale publicate aici, şi pentru certificarea sa. Detalii puteţi afla accesând   HONcode standard for trustworthy health verificaţi aici