Guta

Alte denumiri cunoscute: Artrita gutoasă

Ce este artrita gutoasă?

Artrita gutoasă, cunoscută şi sub numele de gută, este o afecţiune cauzată de depunerea şi acumularea de acid uric (urat monosodic), sub formă de cristale, în lichidele şi ţesuturile uneia sau mai multor articulaţii. Acesta duce la instalarea inflamaţiei, edemului şi durerii severe în articulaţie. Cea mai frecvent afectată zonă este cea a degetelor mari de la picioare, dar guta poate apărea, de asemenea, la încheietura mâinii, genunchi şi picioare. Atacurile de gută pot să apară de mai multe ori pe an şi pot dura câteva zile. În timpul atacurilor de gută, se formează acumulări de acid uric în cartilaje, tendoane şi ţesuturile moi. Acumulările de acid uric pot forma, sub piele, noduli denumiţi tofi, astfel de acumulări putând apărea şi în rinichi, ceea ce duce la formarea de pietre la rinichi şi la apariţia de leziuni renale. Cele mai multe episoade de gută sunt acute şi nu durează mai mult de câteva zile, dar severitatea şi frecvenţa atacurilor poate creşte, iar unele persoane pot face forma cronica de gută.

Acidul uric este produsul final al descompunerii purinelor, care sunt compuşi ce se găsesc în toate ţesuturile corpului şi în multe alimente, cum ar fi ficatul, fasolea uscată, în sparanghel, ciuperci şi anşoa. Acidul uric circulă, în mod normal, prin sânge şi este eliminat prin urină. Dacă producţia de acid uric a organismului este crescută, sau dacă o persoană mănâncă alimente bogate în purine, sau în cazul în care capacitatea rinichilor de a elimina acidul uric scade, concentraţiile acestuia în sânge pot creşte (stare numită hiperuricemie). Atunci când cristalele de acid uric se acumulează în articulaţii, ele provocă durerea asociată cu guta.

Guta apare mai frecvent la bărbaţi decât la femei, şi este mai frecventă la adulţi, apărând, de obicei, la bărbaţi cu vârste între 40 şi 50 de ani, şi la femei după menopauză. Persoanele care au un istoric familial de gută, sau care au hipertensiune arterială, diabet de tipul 2, obezitate, hiperlipidemie sau boli de rinichi, au un risc crescut de a face gută. Medicamentele, cum ar fi ciclosporina, diureticele tiazidice folosite pentru tratarea hipertensiunii arteriale, şi salicilaţii (aspirina) pot împiedica eliminarea acidului uric, la fel ca şi consumul excesiv de alcool.

Trebuie făcută distincţia între gută şi afecţiunile care pot provoca simptome similare, cum ar fi pseudoguta, o afecţiune cauzată de cristalele de pirofosfat de calciu, artrita septică (cauzată de o infecţie a articulaţiei), şi artrită reumatoidă (o artrita de cauză autoimună). Tratamentele folosite pentru acestea afecţiuni sunt diferite de cele utilizate în controlul  gutei.

mai departe
Last modify:  10.10.2012

This website is certified by Health On the Net Foundation. Click to verify. Acest site va fi evaluat, în perioada imediat următoare lansării sale, de către organizaţia neguvernamentală Health On The Net, pentru a verifica respectarea principiilor ce garantează calitatea şi exactitatea informaţiilor medicale publicate aici, şi pentru certificarea sa. Detalii puteţi afla accesând   HONcode standard for trustworthy health verificaţi aici