Sindromul oboselii cronice (SOC)
Alte denumiri cunoscute: SOC; Oboseala cronică şi sindromul disfuncţiei imune; CFIDS


Generalităţi

Ce este sindromul oboselii cronice?

Epuizarea extremă, debilitantă, este semnul distinctiv al sindromului de oboseala cronică (SOC). Cei care au SOC dorm prost şi se trezesc obosiţi. Ei au frecvent dureri de cap, dureri musculare şi articulare, dureri de gât şi probleme de concentrare, şi dificultăţi de memorie. Intensitatea şi tipul simptomelor pot varia de la o zi la alta. Într-o zi "bună", o persoană cu SOC poate avea simptome uşoare şi poate funcţiona la un nivel aproape normal, dar într-o zi „proastă", acestuia îi poate fi imposibil să coboare din pat.

După ce de-a lungul vremii această afecţiune a fost denumită "gripa yuppie" - o forma de depresie, stres şi epuizare la femeile tinere din înalta societatea de rasă albă – la ora actuală se ştie că SOC există în toată lumea, la toate categoriile de vârstă, rasă, şi la ambele sexe. Acesta este de aproximativ 4 ori mai frecvent la femei decât la bărbaţi şi pare să aibă cea mai mare incidenţă în intervalul de vârstă 40-60 ani. Se estimează că cel puţin 1 milion de persoane din SUA au SOC, dar că mai puţin de 20% dintre cei afectaţi au fost diagnosticaţi.

Oboseala, durerea, şi numeroase alte simptome care sunt asociate cu SOC pot frustra atât pacientul, cât şi medicul. Aceste simptome fac viaţa pacientului foarte grea, dar nu creează  anomalii vizibile, măsurabile. Acest lucru a făcut ca, mult timp, să existe un scepticism prelungit cu privire la existenţa SOC, în ciuda faptului că toate marile organizaţii de sănătate o recunosc acum ca fiind o afecţiune distinctă. Unii medici atribuie simptomele pe care le au pacienţii lor, depresiei sau stresului, sau consideră că sunt, pur şi simplu, simptome ale altor afecţiuni sau tulburări încă nediagnosticate. Deşi este adevărat că unii dintre cei cu SOC sunt deprimaţi, în foarte multe cazuri, nu sunt. Incidenţa cazurilor de depresie este aproximativ aceeaşi ca a oricărei alte boli cronice.

Există un număr mare de boli, tulburări şi stări temporare, care pot provoca, sau au ca simptom sau efect secundar, pe termen scurt sau lung, oboseala. Acestea pot include hipotiroidismul, mononucleoza, tulburări psihice, tulburări de alimentaţie, cancer, boli autoimune, infecţii, abuz de droguri sau abuz de alcool, reacţii la medicamente eliberate pe bază de prescripţie medicală, şi - indiferent de motiv - nu dorm neîntrerupt un număr suficient de ore. În aceste cazuri, există un motiv de bază pentru oboseală, care poate fi stabilit şi tratat. Această oboseală temporară, pe termen scurt, sau pe termen lung, nu este acelaşi lucru cu SOC, iar distincţia între aceste două stări trebuie făcută.

Problema cu care cercetătorii, medicii şi pacienţii se confruntă în identificarea şi diagnosticarea SOC, este faptul că nu se cunoaşte cauza acestuia. Timp de mulţi ani, a fost pur şi simplu definit ca o oboseală cronica idiopatică (adică de origine necunoscută). La sfârşitul anilor 1980, un colectiv internaţional de experţi în cercetarea SOC, a adoptat o definiţie a SOC (care a fost revizuită şi actualizată în 1994). Conform acestei definiţii, pentru a fi diagnosticată cu SOC, o persoană trebuie să aibă:

1. Oboseală cronică severă timp de şase luni sau mai mult, în condiţiile în care au fost excluse orice alte afecţiuni medicale cunoscute, prin diagnostic clinic;

2. Afectare semnificativă a activităţii zilnice şi a performanţei la serviciu;

3. Patru sau mai multe dintre următoarele simptome, în acelaşi timp:

  • depreciere substanţială a memoriei sau concentrării pe termen scurt;
  • disconfort în gât;
  • noduli limfatici măriţi;
  • dureri musculare;
  • dureri articulare în mai multe articulaţii, fără umflarea sau înroşirea acestora;
  • dureri de cap de tip nou, ca tip sau gravitate;
  • somn care nu odihneşte;
  • stare de rău după efort fizic, care durează mai mult de 24 de ore.

Aceste simptome trebuie să fi persistat sau să fi reapărut timp de şase (sau mai multe) luni consecutive şi nu trebuie să fi precedat oboseala.

Cu toate că această definiţie a fost larg acceptată, şi este folosită de către cercetători şi medici atât pentru a diagnostica, cât şi pentru a studia SOC, încă nu există un consens cu privire la cauza acestui sindrom.

Există mulţi cercetători care cred că SOC este cauzat sau declanşat de o infecţie virală, cum ar fi Epstein Barr, dar nu a fost identificat niciun microorganismul ca declanşator. Alţii, cred că o infecţie, un traumatism, stresul sau o alergie, provoacă o reacţie imună cronică, şi că această reacţie imună cauzează SOC. Sunt şi cercetători care cred că sistemul nervos central joacă un rol important, şi că reglarea hormonală este implicată în acest sindrom.

Pe de altă parte, există şi cercetători care consideră că simptomele SOC ar putea fi cauzate sau agravate de prezenţa depresiei, de hipotensiune arterială mediată neuronal (probleme cu reglarea tensiunii arteriale), sau s-ar putea datora unor dereglări care afectează calitatea şi profunzimea somnului persoanei afectate. În timp ce majoritatea medicilor sunt de acord că SOC nu este contagios, a fost observat un tipar al tendinţei moştenirii familiale a SOC. Unii cercetători au convingerea că cercetările viitoare vor dezvălui faptul că SOC nu reprezintă o afecţiune independentă, ci un grup de tulburări diferite, care au o finalitate similară.

Este cunoscut faptul că la persoanele afectate de SOC, există un moment clar definit în care au apărut simptomele, moment înainte de care s-au simţit bine şi au avut energie pentru activităţile normale, de zi cu zi. În aproximativ 75% dintre cazuri, SOC este precedat de ceea ce pare a fi o boală asemănătoare gripei. Celelalte cazuri de SOC apar după o perioadă de stres intens, fizic sau emoţional, iar unele apar lent, pacienţii observând un declin treptat al energiei lor şi al stării de bine.

mai departe
Last modify:  04.12.2012

This website is certified by Health On the Net Foundation. Click to verify. Acest site va fi evaluat, în perioada imediat următoare lansării sale, de către organizaţia neguvernamentală Health On The Net, pentru a verifica respectarea principiilor ce garantează calitatea şi exactitatea informaţiilor medicale publicate aici, şi pentru certificarea sa. Detalii puteţi afla accesând   HONcode standard for trustworthy health verificaţi aici