Generalităţi

Ce este astmul?

Astmul este o afecţiune cronică inflamatorie, caracterizată prin contracţii reversibile, sau cel puţin parţial reversibil, ale bronhiilor din plămâni. Bronhiile sunt tuburi musculare care transportă aerul prin plămâni, făcând astfel legătura către şi de la ramurile aeriene mici numite bronhiole. Atunci când o persoană suferă de astm, pereţii bronhiilor sunt inflamaţi şi umflaţi. Această stare produce o îngustare a căilor respiratorii şi face îngreunează respiraţia, rezultând în respiraţie şuierătoare, senzaţie de sufocare sau tuse. Atacurile (crizele) sau episoadele acute de astm bronşic sporesc aceste simptome prin constricţia muşchilor bronhiilor, şi provoacă producerea de cantităţi excesive de mucus. Diametrul bronhiilor se poate reduce atât de mult încât foarte puţin aer poate intra sau ieşi din acestea. Acest lucru face ca persoana afectată să tuşească şi să respire şuierător, să aibă senzaţie de gheară în piept, şi să simtă că se sufocă. Deşi cauza nu este clară încă, atacurile de astm pot apărea în orice moment, dar sunt frecvente mai ales în timpul nopţii şi dimineaţa. Atacurile severe de astm pot pune viaţa în pericol, şi necesită, de cele mai multe ori, asistenţă medicală imediată.

Astmul este una dintre cele mai comune boli cronice la copii. În România, în 1996 incidenţa astmului în rândul elevilor era de 4,3%. În 2008 a ajuns la 8,2%. În total, raportat la toate categoriile de copii, se pare că cifrele depăşesc 10%.

Înainte de pubertate, astmul afectează mai mulţi băieţi decât fete. După pubertate, aceasta afectează mai multe fete. Afecţiunea este mult mai răspândită în mediul urban decât în cel rural, şi mai ales la persoanele de origine africană şi hispanică, decât la caucazieni. La ora actuală, astmul nu poate fi prevenit şi nici vindecat, dar este controlabil, iar cele mai multe dintre persoanele afectate pot duce o viaţă activă şi relativ normală.

Astm este clasificat în patru categorii distincte, în funcţie de severitatea şi frecvenţa simptomelor. Aceste categorii sunt: uşor intermitent, uşor persistent, moderat şi sever persistent. Cei cu astm intermitent uşor pot avea doar episoade ocazionale, fără simptome în restul timpului. Cei cu astm bronşic sever persistent pot avea nevoie să ia mai multe medicamente, zi de zi, pentru a-şi putea controla starea.

Cauza exactă a astmului nu este cunoscută, dar se ştie că este o interacţiune complexă de factori diferiţi. Factorii declanşatori ai atacurilor de astm sunt uşor diferiţi, de la o persoană la alta. Multe persoane cu astm, dar nu toate, sunt alergic la anumite substanţele specifice. Atacurile de astm pot fi declanşate de către alergenii la care aceste persoane sunt sensibile. Bronhiile reacţionează exagerat la alergenii din aer existenţi în casă, la locul de muncă şi în natură - cum ar fi polenul, poluarea, mucegaiul, acarienii, părul de animale, gândaci, particule şi fum. Atacurile de astm pot fi, de asemenea, cauzate de stres, de o reacţie emoţională puternică (râs, plâns, şi furie), de exerciţii fizice, precum şi de expunerea la aer rece. Medicamentele, cum ar fi unele beta-blocante şi aspirina, sulfiţii care se găsesc în vin şi în fructe uscate, precum şi infecţiile, pot provoca episoade de astm bronşic.

Există şi alte boli pulmonare şi afecţiuni care pot da simptome similare astmului, co-există cu astmul şi/sau pot exacerba astmul. La unele persoane, fecţiunile precum GERD (boala de reflux gastroesofagian, de asemenea, numit de reflux de acid) pot declanşa sau agrava atacurile de astm.

Îndrumări pentru astm

În august 2007, Programul Naţional pentru Educaţi şi Prevenire a Astmului, lansat de către  Institutul Naţional American pentru inimă, Plămâni şi Sânge (NHLBI) a publicat "Raportul Nr. 3 al grupului de experţi: Linii directoare pentru diagnosticarea şi gestionarea astmului" Aceste linii directoare actualizate au rolul de a ajuta la diagnosticarea şi monitorizarea pacienţilor cu astm bronşic. Acestea se concentrează pe evaluarea şi monitorizarea astmului bronşic, pe educarea pacienţilor şi încurajarea acestora să participe la gestionarea stării lor, la controlul factorilor de mediu care pot declanşa sau agrava atacurile de astm, precum şi pentru utilizarea medicamentelor. Liniile directoare recomandă evaluarea gradului de afectare a fiecărui pacient, precum şi riscul de apariţie a efectelor secundare ale medicamentelor, exacerbărea astmului, şi pierderea funcţiei pulmonare.

mai departe
Last modify:  09.11.2012

This website is certified by Health On the Net Foundation. Click to verify. Acest site va fi evaluat, în perioada imediat următoare lansării sale, de către organizaţia neguvernamentală Health On The Net, pentru a verifica respectarea principiilor ce garantează calitatea şi exactitatea informaţiilor medicale publicate aici, şi pentru certificarea sa. Detalii puteţi afla accesând   HONcode standard for trustworthy health verificaţi aici